V-am cam neglijat in ultima saptamana, stiu, am fost o bloggerita rea 
Dar am reusit in sfarsit sa ne implinim una dintre cele mai mari dorinte ale noastre, respectiv sa ne luam un locusor numai al nostru si am fost foarte prinsi cu amenajarile, in special cu cele ale bucatariei. Sper sa ma iertati si sa ma credeti pe cuvant cand va spun ca de acum va bombardez cu retete!
V-am tot promis ca o sa va povestesc despre seara de gateli de la Petit si nu am avut timp. Ei bine, daca ar fi sa aleg un singur cuvant pentru a descrie tot ce s-a intamplat acolo, acela ar fi MINUNAT!
Am ajuns la Bucuresti cu greu, dupa ce am facut o pana si ne-am dat seama ca si roata de rezerva e dezumflata. Am trudit cot la cot si am schimbat roata, doar pentru a realiza, manjiti pe maini fiind, ca nu avem apa si sapun… Ghidati de Ticu sau Dragos Dicu, in varianta oficiala, am ajuns intr-un final la Bucuresti si la Petit, cu cele 160 de clatite coapte toata noaptea si cu biscuitii spritati adusi de acasa. Inca o data ii multumesc domnului Ticu pentru initiativa si chiar daca ne-am hotarat sa fim pertu, cred ca apelativul “domnul” i se potriveste de minune.
Prima pe care am cunoscut-o a fost Doamna Elena, pe care am ajuns rapid sa o vad ca pe o mami sau o buni foarte simpatica si ingaduitoare si apoi pe Sorin, care din punctul meu de vedere are toate calitatile necesare pentru a fi un Jamie al nostru local, pentru ca e simpatic, mereu pe faza si pune suflet in tot ce face. Joi abia l-am cunoscut si pe Eugen, al doilea bucatar de la Petit, care m-a ajutat in tot ce a fost nevoie si care sigur s-a plictisit de pinguinii maslinii, care au fost 120 si care pareau sa nu se mai termine.
Joi a fost o zi plina, pe cat de frumoasa pe atat de grea, dar rezultatul final a meritat tot! Am cunoscut foarte multi oameni noi, deosebiti, care imi citesc blogul si carora le multumesc ca mi-au fost alaturi in una dintre cele mai emotionate zile din viata mea de gospodina. Nu am apucat sa socializez cu toata lumea atat de mult pe cat mi-as fi dorit si imi cer scuze pentru asta, dar stiu ca, din nou, voi gasiti puterea sa ma intelegeti.
Si ca sa fiu sigura ca ma iertati, azi gatim impreuna o reteta pe care am adaptat-o dupa ceea ce a gatit Sorin, care a pastrat secretele de bucatar insa eu am tras cu ochiul, cu rezultat zic eu, pentru ca a iesit o nebunie de mancare: piept de pui cu ciuperci si sos de smantana si cascaval.
Ingrediente:
- 3 bucati piept de pui (cca 750 gr)
- un borcan de ciuperci (400 gr)
- 500 ml de smantana pentru gatit (Gran Cucina)
- 200 gr cascaval ras
- sare, piper
- 2 linguri de ulei
Incingem uleiul intr-o tigaie, apoi adaugam carnea de pui si ciupercile. Le sotam impreuna, le condimentam cu sare si piper dupa gust. Urmeaza apoi sa adaugam smantana si cascavalul. Amestecam foarte bine si lasam tigaia la foc pana cand se topeste cascavalul. Puteti adauga si usturoi (eu nu am avut, din pacate), pentru un plus de aroma. Puiul se serveste cald, alaturi de orice fel de garnitura, insa cartofii mi se pare ca merg cel mai bine. Asa ca, am facut un cartof maaare copt, in cuptorul cu microunde. Cum facem asta? Spalam bine cartoful, il invelim intr-o hartie de bucatarie si il dam la microunde 7-8 minute, pe treapta cea mai inalta (HIGH e la mine).
Pofta mare sa aveti, va multumesc inca o data ca ati venit la Petit sau ati fost alaturi de noi macar sufleteste si promit sa repetam experienta la vara, cand vom avea la dispozitie si terasa.
 |
ankkutza 
/
felix 
Buna Teo… trebuie sa fi fost o experienta minunata pt tine…Felicitari pt noul cuibusor si ca sa zic asa, "CASA DE PIATRA!"!am sa incerc si eu reteta asta in weekend.Puiul cu smantana ne place tuturor fff mult,dar in varianta aceasta nu l-am incercat niciodata.La cat mai multe retete bune!Cristina-Iasi